Biserici şi Mănăstiri

                              Biserici

       Oriunde ne-am găsi ÅŸi orice bunuri am avea, adeseori simÅ£im nevoia de “odihnă“ sufletească, de reculegere, de meditaÅ£ie, de mărturisire ÅŸi de trăire cu Dumnezeu. Toate aceste nobile idealuri nu le putem întâlni decât numai în "cetăţile spirituale" ale Bisericii creÅŸtine. Ele au fost întemeiate cu scopul de a fi oaze de viaţă spirituală, închinate lui Dumnezeu, de alinare a necazurilor ÅŸi suferinÅ£elor, de mărturisire a păcatelor, dar ÅŸi de educare a populaÅ£iei româneÅŸti lipsită în vremurile trecute de ÅŸcoli.

        Astfel de biserici, construite în stil transilvănean întâlnim în aproape toate satele de pe valea SomeÅŸului, în intreg judeÅ£ul ÅŸi până în MaramureÅŸ, care stau ca mărturii ale unui trecut istoric zbuciumat al acestor plaiuri. Amintim printre acestea cele mai reprezentative ÅŸi care păstrează urme ale trecutului:

   

      ♦  “Biserica nobililor“ ,în localitatea Ileanda, construită din lemn în anul 1441 (an încrustat pe lemn) pe locul numit “Buruieni“ unde a fost situat prima dată satul ÅŸi care a fost mutată ulterior în urma inundaÅ£iilor, a incendiilor ÅŸi a jafurilor în regiunea dealurilor o dată cu schimbarea vetrei satului. A slujit ca biserică a satului, până la construirea unei biserici mai mari ăn anul 1730 numită “Biserica Ginerilor“ , care a fost demolată ÅŸi pe locul căreia s-a construit actuala Biserica Ortodoxă;

      ♦   Biserica din lemn, din satul PodiÅŸ, monument istoric “Anno Domino 1671”, construită aproximativ în anul 1780. În interior se pot vedea icoane ÅŸi picturi pe lemn, deteriorate de vreme;

      ♦   Biserica de lemn de la Negreni, construită prin anul 1580, specific ca ÅŸi cea din PodiÅŸ, are două uÅŸi mici la iconastas, de unde se deduce vechimea lor;

      ♦   Biserica de la Răstoci, monument istoric, este amplasată în mijlocul satului pe o ridicătură în apropierea drumului judeÅ£ean care duce la Jibou. Este construită ÅŸi pictată între ani 1827-1836, având aceleaÅŸi caracteristici originale în stil tradiÅ£ional românesc specific nordului Transilvaniei ca ÅŸi celelalte biserici amintite. Are o boltă înaltă, frumoasă, arcuită, pe grinzi sculptate cu brâu “în funie”. Turnul măsoară de două ori mărimea bisericii, ca o siluetă zveltă, înfingându-se în nori ca o suliţă. Este acoperită cu ÅŸindrilă, iar bolta este acoperită cu picturi pe pânză.

      ♦   Biserica reformată, în localitatea Ileanda, construită în 1890, aÅŸezată la poalele muntelui Ciuha dar nefiind maghiari în comuna Ileanda este inchisă.

      ♦   Biserica romano-catolica, în centrul satului, construită în 1918 de către prizonierii italieni, închiriată creÅŸtiniilor greco-catolici.

                        Mănăstiri

Turistul stabilit pentru o perioadă în comuna Ileanda, merită sa viziteze cele mai vestite mănăstiri din Transilvania, Nicula ÅŸi Rohia, a căror nume a trecut hotarele ţări ÅŸi care atrag mii de credincioÅŸi ÅŸi pe care le găsim în apropiere de comuna noastră, fiind situate într-un cadru deosebit de pitoresc:

  

     ♦  Mănăstirea Nicula, cunoscută prin icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului ÅŸi prin ÅŸcoala “de iconari” pe sticlă, la care se poate ajunge pe ÅŸoseaua naÅ£ionala spre Cluj, până la Gherla ÅŸi de acolo la o distanţă de 5 km este satul Nicula, de unde se urcă spre mănăstire.

Prima datare a mănăstirii apare în documentele anului 1552, construită din lemn, renovată în 1714 ÅŸi distrusă în urma unui incendiu în 1974.

        Între timp în 1770, a fost adusă o altă biserică, ce există ÅŸi care adăposteÅŸte câteva icoane reprezentative pentru Nicula.

        Biserica mare a fost construită între anii 1875-1879, din cărămidă ÅŸi piatră, având hramul “Adormirii Maicii Domnului”. Important este iconostasul înlocuit în 1938, lucrat din lemn de tei, unicat în Å£ară, este un adevărat soare, care are la centru o foarte frumoasă cruce ce-ÅŸi sprijină baza pe sfintele uÅŸi. Razele care pornesc de la cruce se sprijină pe arcadă. Åžirul de raze este întrerupt de medalioane egale, în care sunt pictaÅ£i cei doisprezece SfinÅ£i Apostoli, iar în medalionul din mijloc este pictată Sfânta Treime. La intersecÅ£ia celor doua braÅ£e ale cruci se află un gol de formă circulară, unde este ridicată icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pe timpul oficierii serviciului religos, în restul zilelor este coborâtă în faÅ£a Sfintelor uÅŸi.

        Această icoană este făcătoare de minuni, în anul 1699 între 15 februarie ÅŸi 12 martie a lăcrimat, iar de atunci s-au săvârÅŸit multe minuni în faÅ£a ei, acelora care au venit cu credinţă ÅŸi s-au rugat pentru alinarea suferinÅ£elor. Tot aici funcÅ£ionează un atelier unde se practică picturi pe sticlă a icoanelor ÅŸi un muzeu unde sunt expuse.

     ♦   Mănăstirea Rohia, situată în “Å¢ara LăpuÅŸului”, se poate ajunge urmând traseul 17, prin Cheile Babei prin oraÅŸul Târgu LăpuÅŸ ÅŸi de unde la câÅ£iva kilometri se află satul Rohia. Mănăstirea se află în mijlocul unei păduri de fag ÅŸi stejar, pe coama unei coline “Dealu-i Vie”. Biserica s-a construit între anii 1923-1925, sfinÅ£ită în 1926 cu hramul “Adormirii Maicii Domnului”.

        Mănăstirea a fost construită la îndemnul fetiÅ£ei preotului din acea vreme, care a murit la 10 ani ÅŸi care i-a cerut prin vis această construcÅ£ie precum ÅŸi locul unde să fie amplasată.

Din 1953 funcÅ£ionează o ÅŸcoala monahală ÅŸi o bibliotecă cu un număr aproximativ de 20000 cărti de cult, reviste bisericeÅŸti, teologice, literatură teologică universală ÅŸi româna ÅŸi valoaroase lucrări ÅŸtiinÅ£ifice.

        În curtea mănăstirii se intră printr-o superbă poartă maramureÅŸană, iar în interior se află o veche troiţă de stejar sculptat în stil brâncovenesc ca de altfel ÅŸi uÅŸile de la intrarea în biserică ÅŸi iconostasul nou.

        Dintre construcÅ£iile mănăstirii importante sunt: casa de stejar; stăreÅ£ia aÅŸezată pe un colÅ£ de stâncă; casa monumentală cu Paraclis, amplasată pe pinteul de piatră al dealului, pe faÅ£ada căreia este montată o superbă icoana a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în braÅ£e, executată în mozaic; Casa din Deal, aÅŸezată sub culmea dealului, de unde se poate vedea întreaga culme a Brezei.

        DeÅŸi este foarte tânără în comparaÅ£ie cu alte mănăstiri de la noi din Å£ară, numele ei a pătruns ÅŸi în folclorul popular religios precum ÅŸi în literatură. Peisajul, mănăstirea ÅŸi vieÅ£uitorii ei, ca ÅŸi pelerinajele credincioÅŸilor l-au inspirat pe poetul Ion Alexandru, care are aici o casă: “Casa Poetului”.

        Mănăstirea mai deÅ£ine în patrimoniul său ÅŸi un mare număr de icoane vechi, picturi pe sticlă sau lemn ÅŸi pentru care s-a amenajat un muzeu.