Date fizico-geografice

Relieful

Zona Ileanda se încadrează in marea unitate a Podişului Someşan, care are înfăţişarea unei platforme vălurite, în interiorul ei alternând regiuni deluroase înalte cu altele joase depresionare, cu altitudinea medie de 600 m.

Partea nord-estică aparţine Podişului Purcăreţ - Boiu Mare - Jugăstreni. Acesta este un podiş structural format din calcare Eocene şi Oligocene, care au favorizat apariţia formelor caracteristice reprezentate prin doline, cursuri subterane, chei, suprafeţe structurale formate prin adâncirea afluenţilor marunţi ai Someşului în orizonturile calcaroase, reprezentate la Bizuşa şi Luminiş.Peste cumpăna apelor se întâlnesc bazinete de eroziune în care s-au cantonat aşezări omeneşti, precum satele Luminiş şi Dolheni. Unele localităţi s-au dezvoltat pe suprafeţe structurale, de exemplu:satele Şasa şi Bârsăuţa.

Relieful deluros este impus de valea râului Ileanda, astfel că la est de aceasta se desfăşoară Dealurile Ciceului, iar partea de sud, sud-vest şi vest aparţine dealurilor Clujului şi Dejului (care mărginesc satele de pe stânga Someşului).

Între aceste regiuni deluroase se întinde culoarul Someşului, care în această zonă prezintă sectoare largi de 2 km la Ileanda, dar şi îngustări de până la câteva sute de metrii între Perii Vadului şi Răstoci.

Culoarul Someşului se caracterizează printr-o luncă bine dezvoltată, care variază între 1,5-2km la Ileanda; 100-150 m la Dăbăceni şi Bizuşa, lipsind complet între Perii Vadului şi Răstoci şi terase etajate pe mai multe nivele, foarte bine reprezentate în regiunea Podiş-Rogna, o regiune de dezvoltare clasică a tuturor nivelurilor.

Terasa a II-a cu altitudine de 8-12 m şi a III-a cu altitudine de 18-22m sunt reprezentate pe ambele maluri ale Someşului, permiţând extensiunea culturilor şi a majorităţii aşezărilor omeneşti.

Structura geologică

În ceea ce priveşte structura geologică, aceasta prezintă o importanţă deosebită pentru geologii care s-ar abate prin această regiune dorind să-şi îmbogăţească cunoştinţele, să-şi adune fosile sau să facă cercetări, oligocenul mediu este reprezentat prin "stratele de Bizuşa şi Ileanda Mare".

"Stratele de Bizuşa" sunt constituite din marne cenuşii-albicioase, slab bituminoase cu cardiacee şi ostracode. Ele au cantonat izvoarele minerale cu compoziţie complexa în jurul cărora s-a amenejat staţiunea balneară Bizuşa.

"Stratele de Ileanda Mare" sunt constituite din sisturi argiloase, foioase, nisipoase, cenuşii-negricioase, care trec treptat în sisturi argiloase negre bituminoase cu solzi şi schelete de peşte (Clupea) şi cu eflorescenţe de sulf sau sulfat de calciu, având la partea superioară intercalaţii grezoase. Această succesiune este asemănătoare sisturilor disodilice, considerate ca roca-mamă principală a hidrocarburilor din Depresiunea Transilvaniei şi care au atras multi geologi în această regiune pentru cercetări.

Clima

Clima este temperat-continentală sub influenţa maselor de aer vestice, care în deplasarea lor creează vreme instabilă, cu precipitaţii dese primăvara şi toamna. Mediile anuale înregistrează valori între 7,4oC în regiunile deluroase şi 8,8oC în Culoarul Someşului. Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie -2oC şi -3oC în regiunea dealurilor şi între -1oC si -2oC în zonele depresionare. În culoarul Someşului sunt frecvente inversiunile de temperatură cu maximul de inversiune în luna decembrie. Temperaturile cele mai ridicate se înregistrează în luna iulie cu valori medii de 16oC şi 20oC.

Vântul dominant este vântul de nord-vest care pătrunde pe Culoarul Someşului, transportând aer umed în special primăvara şi vara.

Precipitaţiile înregistrează cantităţi medii anuale de 700-900 mm dar, în anii cu activitate ciclonică deosebit de intensă, cantităţile de precipitaţii căzute au fost de 1300-1400 mm (la Ileanda 1420 mm). Cantitaţi maxime au căzut în anii: 1912, 1955, 1970, 1974.

Din repartiţia şi modelul de îmbinare a principalelor elemente climatice în această regiune se diferenţiază următoarele tipuri de climă:

♦ clima de dealuri înalte de peste 500 m

♦ clima de dealuri joase sub 500 m

♦ clima de depresiuni şi în Culoarul Someşului

În ultimi ani, pe fondul încălzirii globale, se constată perturbări climatice locale, cu ierni mai calde, cu temperaturi mai scăzute decât media normală în lunile martie, aprilie şi ploi torenţiale pe perioada verii. Uneori, în timpul primăverii, după topirea zăpezii debitele de apă cresc, ies din matcă şi se revarsă în zona de luncă, producând inundaţii, alteori, vara, când precipitaţiile în zona de munte sunt bogate, se produc inundaţii în special pe văile râurilor neîndiguite.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică este drenată de râul Someş, care străbate comuna Ileanda, însoţit de lunci şi terase, primind o serie de afluenţi, care toţi străbat regiuni deosebit de pitoreşti. Afluenţii de dreapta mai importanţi sunt:

• Valea Ileanda, care izvorăşte din Măgura Vimii, alimentată de două izvoare. Străbate satele Dolheni, Ileanda şi are câtiva afluenţi mici: pâraile Corui, Tisei, Pleşeni (izvor cu debit mare ce alimentează Ileanda), Herţii;

• Valea Ilenzelei alimentată de două izvoare cu debit mai mic care de asemenea alimentează în parte Ileanda.

• Valea Luminişului, cu izvorul în satul cu acelaşi nume, care în amonte a format un mic bazinet în care s-a instalat aşezarea Luminişu, iar în apropiere de confluenţă formează o porţiune mică de defileu - cheie la Bizuşa. Are câţiva afluenţi mici: pâraiele Grozei, Runcului, Pietriş.

Afluenţii Someşului de stânga străbat formaţiuni uşor friabile în care işi sapă văi adânci. Mai importanţi sunt Valea Varului cu afluentul Valea Cuptoarelor şi Valea Săsarului.

Apele care străbat regiuni cu roci sedimentare au mineralizarea şi duritatea mai ridicate. Cauzalitatea apelor este influenţată de evacuarea apelor indrustiale neepurate sau insuficient epurate. O importanţă deosebită o au apele subterane, care constituie principala sursă de alimentare cu apă a aşezărilor omeneşti.

În lunca terasată a Someşului se gaseşte o pânză de apă, al carei nivel hidrostatic este influenţat de Someş şi de precipitaţii, apa este în general nepotabilă din cauza duritaţii şi substanţelor organice.

Apa potabilă se găseşte în pânzele freatice din zona conurilor de dejecţie şi apa izvoarelor, care alimentează aşezările omeneşti fie prin săpare de puţuri, fie prin captarea izvoarelor cu debit constant.

O importanţă mare o au izvoarele minerale din localitatea Bizuşa, care se ivesc în cursul inferior al văii Luminişului, înainte de confluenţa cu pâraul Groazei, în jurul cărora s-a amenajat staţiunea balneară. Apa care are valoare terapeutică mare şi este indicată în toate afecţiunile cronice ale aparatului locomotor, reumatism cronic, poliartrite, spondiloze, artoze, în afecţiuni ginecologice, dermatologice şi neuropsihiatrie sub forma de băi calde. În cură internă este indicată în afecţiunile biliare în special în cele litiazice, în afecţiunile renale şi în colite.

Solurile

Varietatea condiţiilor de climă, substratul petrografic, relieful, altitudinea, panta şi expoziţia, în strânsă legătură cu covorul vegetal au creat o varietate de tipuri de sol:

a)Cele mai răspândite sunt solurile brune podzolite şi uneori pseudogleizate, care s-au format sub influenţa unui climat cu precipitaţii abudente şi cu o circulaţie deficitată a apei în sol, iar temperatură medie de 80C a fost propice dezvoltării pădurilor de foioase. Aceste soluri sunt specifice dealurilor mai înalte din bazinul Someşului.

b) Solurile brun roşcate au un areal foarte mare răspândire, acoperind practic toată zona. Ele s-au format în codiţiile unui climat relativ umed de sub pădurile de stejar: sunt folosite pentru cultivarea cerealelor (grâu, porumb şi a plantelor industriale. Fertilitatea acestui sol este destul de slabă.

c) Solurile de luncă sunt reprezentate prin soluri aluvionale, cu diferite grade de humificare. Ele apar sub forma unor fâşii de-a lungul văii Someşului. Datorită conţinutului ridicat de humus şi al gradului înalt de fertilitate sunt favorabile culturilor agricole şi culturii legumelor.

d) Solurile erodate de gradele III şi IV (regosolurile sau protosolurile) se reprezintă sub formă de petice izolate. Ele sunt legate de eroziune, fragmentarea reliefului şi de prezenţa argilei, marnei şi nisipurilor.

Caracteristica zonei este dată de Stratele de Bizuşa - constituite din marne cenuşii-albicioase, slab bituminoase. Ele au cantonat izvoarele minerale cu compoziţii mineralogice complexe, în jurul cărora s-a amenajat staţiunea balneară Bizuşa.

Flora şi Fauna

Zona Ileanda fiind situată din punct de vedere morfologic în regiunea dealurilor cu o atitudine de 500-600 m, cu o apropiere de sectorul de influenţă vestică în climă, care explică sporul general al precipitaţiilor, are ca vegetaţie prodominantă aceea de dealuri şi podişuri: făget, goronete şi uneori chiar plantaţii de conifere.

Pădurea a fost din cele mai vechi tipuri unul din locurile dragi ale populaţiei, pentru că ea a fost aceea care le-a oferit adăpost în perioadele istorice mai tulburi, ea le-a furnizat lemnul necesar construcţiilor şi încălzirii locuinţelor, le-a oferit hrană atât din vânat cât şi din faună.

Tipurile de păduri dezvoltate pe teritoriul comunei sunt: făgetele pe înălţime de 500-600 m pe solurile brune de pădure tipice sau podzolite, apoi făgete cu carpen, făget cu gorum, guronete cu fag, carpinete cu plop, plopis. Dintre tipurile de pădure artificială sunt: molidet şi pinet.

O notă aparte o constituie pădurea de castan comestibil de pe teritoriul satului Negreni, care s-a dezvoltat aici în conditiile unei clime de adăpost, precum şi plantaţiilor de larice de la Buzaş-Valea Pociului.

Sub etajul de arbori principali şi secundari se află şi subarboletul, reprezentat prin speciile de lemn câinesc, corn, păducel, sanger, soc, merişor, porumbar. În poiene şi la adăpostul arborilor mai cresc o serie de plante cu sau fără flori caracteristice acestor locuri.

Alături de păduri se întind fâneţe, livezi de pomi fructiferi şi culturi de porumb. În zona de luncă şi terase se află domeniul culturilor agricole, păşunilor şi fâneţelor. După modul de folosinţă a arboretelor: 34% sunt conduse pentru exploatare ca lemn de construcţii şi foc, 58% au rol de protecţie, destinate protecţiei solului, protecţiei căii ferate, iar din acestea 1% sunt destinate arborete de interes social în jurul staţiunii balneo - climaterice Bizusş şi 0, 08% rezervaţii de seminţe.

Fauna este variată şi bogată în strânsă dependenţă cu varietatea reliefului, a climei şi vegetaţiei. În zona pădurilor de foioase animalele se pot grupa în trei categorii:

• speciile depăşesc limitele păduri: jderul, dihorul, mai rar pisica sălbatică, mai rar căprioara, pârşul de alun, părşul de stejar;

• specii larg răspândite în toate tipurile de pădure: veveriţa, vulpea, lupul, mistreţul, bursucul, păsări;

• specii rar răspândite, care trăiesc şi în afara zonei de pădure: tot felul de păsări, insecte, rozătoare, reptile, broaşte, şopârle etc.

Pădurile asigură habitatul mamiferelor, care au o largă răspândire în teritoriu, oferind o variată gamă de specii ca: veveriţa, vulpea, lupul, mistreţul, bursucul. La limita inferioară a pădurilor se întâlnesc rozătoarele şi iepurii, iar la limita superioară, jderul, dihorul, pârşul de stejar, cerbul, lupul şi chiar ursul şi mai rar pisica sălbatică şi râsul. Mamiferele de interes cinegetic sunt bine reprezentate prin efectivele iepurilor, vulpilor, căprioarelor sau mistreţi.

Fauna luncilor este reprezentată de păsări şi rozătoare, iar fauna apelor curgătoare prin peşti (lipan, mreana, cleanul, somnul, scobarul şi mai rar crapul).

Resurse şi rezervaţii

Dintre resursele zonei Ileanda, enumerăm resursele solului:

- lemnul pădurilor utilizat în construcţii şi industria de prelucrare atât în fabrici cât şi pe plan local în tâmplăria Ocolului Silvic

- ciupercile comestibile colectate de patru întreprinzători particulari şi destinate exportului

- fructele de pădure şi plantele medicinale folosite în industria farmaceutică

- apele minerale de la Bizuşa cu o compoziţie chimică complexă, utilizate în staţiunea balneară atât în cura externă cât şi în cea internă

- cariera de la Răstoci, extrage calcar granulat şi măcinat utilizat pentru amendamente în agricultură.

Pe teritoriul comunei noastre întâlnim Rezervaţia de castani comestibili de la Negreni şi Peştera de la Răstoci.

Vizitaţi galerie foto!

Vizitaţi carte de oaspeţi!

Date fizico-geografice

Primăria

Consiliul Local

Proiecte şi investiţii

Despre comună

Informare cetăţeni

Informaţii utile